În inima Transilvaniei, acolo unde poveștile întâlnesc istoria, se ridică impunător Castelul Bran.

In the heart of Transylvania, where stories meet history, stands the imposing Bran Castle.

Acesta era cunoscut nu doar pentru legenda contelui Dracula, ci și pentru labirintul de coridoare secrete care treceau prin inima sa de piatră.

It was known not only for the legend of Count Dracula, but also for the labyrinth of secret corridors that ran through its stone heart.

Într-o zi însorită de vară, trei prieteni, Elena, Radu și Simona, au decis să exploreze această fortăreață medievală, fără să știe că aventura lor va lua o întorsătură neașteptată.

One sunny summer day, three friends, Elena, Radu, and Simona, decided to explore this medieval fortress, unaware that their adventure would take an unexpected turn.

Elena, cu părul ei lung și castaniu, era mereu curioasă și plină de energie, gata să descopere misterele ascunse în zidurile vechi.

Elena, with her long, chestnut hair, was always curious and full of energy, ready to discover the mysteries hidden in the old walls.

Radu, cel mai curajos dintre ei, era întotdeauna primul care propunea o nouă aventură, iar Simona, cea mai precaută, era deseori vocea rațiunii în grup.

Radu, the bravest of them, was always the first to propose a new adventure, while Simona, the most cautious, often served as the voice of reason in the group.

Vizita lor începu cu camera de tortură, unde instrumentele întunecate păreau să păstreze ecouri ale țipetelor de odinioară.

Their visit began with the torture chamber, where the dark instruments seemed to echo the screams of the past.

Își făcură drum prin camerele mobilate superb, undeva între admirația pentru frumusețea epocii și un fior nervos, când ghidul povesti despre fantomele care bântuie castelul noaptea.

They made their way through the beautifully furnished rooms, torn between admiration for the beauty of the era and a nervous thrill, as the guide told stories about the ghosts that haunt the castle at night.

Când ajunseră la intrarea unui pasaj secret, ghidul le oferi un avertisment prietenos: "Aveți grijă, multe din aceste coridoare sunt încă un mister pentru noi!"

When they reached the entrance to a secret passage, the guide offered them a friendly warning: "Be careful, many of these corridors are still a mystery to us!"

Radu, cu zâmbetul său obraznic, clipește și, înainte să-și dea seama prietenele, se avântă în misteriosul culoar fără să se uite înapoi.

Radu, with his mischievous smile, winked and, before his friends realized, dashed into the mysterious passage without looking back.

Elena și Simona încercară să îl strige, însă ecoul răspunsese copilărește.

Elena and Simona tried to call out to him, but the echo answered childishly.

Minutelor le părea o veșnicie, iar Radu încă nu se întorcuse.

Minutes felt like an eternity, and Radu had not returned.

Necazul prinde contur. Elena, hotărâtă, zise, "Trebuie să-l găsim!"

The worry grew. Determined, Elena said, "We have to find him!"

Simona o urmă, lăsându-și prudența deoparte pentru a-și salva prietenul.

Simona followed, setting aside her caution to save their friend.

Încetișor, cele două înaintară prin întuneric, bazându-se pe lumina slabă a lanternelor lor.

Slowly, the two ventured into the darkness, relying on the dim light of their lanterns.

Șoapte și pași șovăielnici se auzeau din spatele zidurilor, iar fiece unghi ascuns părea să miște umbre ispitești.

Whispers and hesitant steps could be heard from behind the walls, and every hidden corner seemed to move with tempting shadows.

Zgomotele străvechi ale castelului le însoțeau drumul.

The ancient noises of the castle accompanied their journey.

După ce plimbaseră fără rost pentru ce pareau ore întregi, Simona simți o adiere rece și șopti, "Elena, simți asta?"

After aimlessly wandering for what seemed like hours, Simona felt a cold breeze and whispered, "Elena, do you feel that?"

O ușă veche, abia vizibilă, stătea crăpată în fața lor. Cu bătăi precipitate de inimă, ele o împingeră și...

An old, barely visible door stood cracked in front of them. With racing hearts, they pushed it open and...

Radu stătea acolo, cu o carte veche în mână, privind fascinat la pagini prăfuite.

Radu stood there, holding an old book, fascinated by its dusty pages.

Văzându-le, rânji și le arătă descoperirea: un jurnal ascuns al unui fost locuitor al castelului.

Seeing them, he grinned and showed them his discovery: a hidden journal of a former resident of the castle.

Își ceru scuze pentru neliniștea provocată, dar ochii lui străluceau de bucuria aventurii.

He apologized for the anxiety caused, but his eyes gleamed with the joy of adventure.

Elena și Simona, cu inimile liniștite, dar și cu un strop de mustrare, îl traser înapoi spre lumina și siguranța turului.

Elena and Simona, with relieved hearts but also a hint of chastisement, pulled him back towards the light and safety of the tour.

Ce-i drept, fantomele n-au făcut altceva decât să plutească în imaginația lor însuflețită, însă povestea lor avea acum o nouă pagină, o mică aventură într-un castel unde trecutul încă mai șoptește între zidurile groase.

Indeed, the ghosts had done nothing but float in their lively imagination, but their story now had a new page, a small adventure in a castle where the past still whispers within the thick walls.

O dată reuniți, ei se hotărâră să păstreze jurnalul ca amintire a zilei când curajul și prietenia i-a salvat de la o plimbare fantomatică prin coridoarele uitării.

Once reunited, they decided to keep the journal as a memento of the day when courage and friendship saved them from a ghostly stroll through the forgotten corridors.

În drumul înapoi spre lumea lor, Castelul Bran rămase în urmă, un misterios paznic al poveștilor nespuse și al secretelor păstrate bine în inima munților Carpați.

On their way back to their world, Bran Castle remained behind, a mysterious guardian of untold stories and well-kept secrets in the heart of the Carpathian Mountains.