Deasupra norilor, într-un oraș al viitorului, se înălța mândră Școala Română a Luminării.

Above the clouds, in a city of the future, the proud Școala Română a Luminării (Romanian School of Enlightenment) rose high.

Aici, totul era perfect.

Here, everything was perfect.

Clădirile, alimentate de soare, se îmbinau armonios cu grădinile verzi și terasele înflorite.

The buildings, solar-powered, elegantly combined with the green gardens and blooming terraces.

Între aceste ziduri de cristal, Andrei, un student tăcut și aplicat, se pregătea intens pentru examenul de mijloc de etapă la Robotică Etică Avansată.

Within these crystal walls, Andrei, a quiet and dedicated student, was intensely preparing for his midterm exam in Advanced Ethical Robotics.

Își dorea cu ardoare să obțină un loc la un prestigios stagiu de practică și să-și demonstreze abilitățile nu doar familiei, ci și lui însuși.

He ardently wished to secure a spot in a prestigious internship and to prove his skills not just to his family, but to himself as well.

Era toamnă, iar frunzele ruginii dansau în vântul blând care învăluia școala de sus.

It was autumn, and the rusty leaves danced in the gentle wind that enveloped the school from above.

În mod obișnuit, Andrei s-ar fi bazat pe asistentul său AI pentru a-l ajuta să învețe.

Normally, Andrei would rely on his AI assistant to help him study.

Dar, recent, AI-ul s-a defectat, lăsându-l pe Andrei să se descurce pe cont propriu.

But recently, the AI malfunctioned, leaving Andrei to manage on his own.

Presiunea succesului era omniprezentă.

The pressure for success was omnipresent.

Era cunoscut faptul că societatea cerea excelență.

It was well-known that society demanded excellence.

Cu inima grea, Andrei s-a îndreptat spre biblioteca suspendată, locul unde mai mulți colegi se adunau pentru a învăța.

With a heavy heart, Andrei headed towards the suspended library, the place where several colleagues gathered to study.

Aici, l-a întâlnit pe Marius și pe Raluca.

Here, he met Marius and Raluca.

Ideea i-a venit pe loc: să ceară ajutorul prietenilor săi.

The idea came to him immediately: to ask for his friends' help.

"Vreți să ne pregătim împreună?

"Do you want to study together?"

", a întrebat el cu o speranță precaută în glas.

he asked with cautious hope in his voice.

Marius, mereu optimist și prietenos, a acceptat imediat: "Bineînțeles, Andrei!

Marius, always optimistic and friendly, accepted immediately: "Of course, Andrei!

Unim forțele!

Let's join forces!"

" Raluca, inteligentă și perspicace, a zâmbit: "Vom reuși împreună.

Raluca, intelligent and insightful, smiled: "We'll succeed together."

" Și așa, cei trei au format un grup de studiu improvizat.

And so, the three formed an impromptu study group.

Au discutat și și-au împărtășit cunoștințele în fiecare zi, până când au simțit că sunt pregătiți.

They discussed and shared knowledge every day until they felt prepared.

Ziua examenului a sosit.

The day of the exam arrived.

Sala era tăcută, iar aerul părea nemișcat.

The room was silent, and the air seemed still.

Andrei s-a așezat la locul său, privind foaia de examen.

Andrei sat in his place, looking at the exam paper.

Toate mergeau bine până când a dat de o întrebare complicată.

Everything was going well until he came across a complicated question.

Aceasta cerea nu doar cunoștințe, ci și o înțelegere profundă a moralității în era tehnologică.

This required not only knowledge but also a deep understanding of morality in the technological era.

Întrebarea îl provoca să-și depășească înțelegerea inițială.

The question challenged him to surpass his initial understanding.

Cu inima bătându-i violent, Andrei și-a amintit discuțiile avute cu Marius și Raluca.

With his heart pounding hard, Andrei recalled the discussions he had with Marius and Raluca.

A început să-și adune gândurile și să răspundă din propria perspectivă, fără a se baza pe inteligența artificială.

He began to gather his thoughts and respond from his own perspective, without relying on artificial intelligence.

A scris, a șters, și a scris din nou, până când foaia a fost completă.

He wrote, erased, and wrote again until the paper was complete.

Părăsind sala, Andrei încă simțea incertitudinea, dar nu și disperarea.

Leaving the room, Andrei still felt uncertainty but not despair.

A înțeles că reușise să-și dezvolte o mai bună înțelegere a robilor și eticii, nu prin simpla memorare, ci prin raționament personal.

He realized he had managed to develop a better understanding of robotics and ethics, not through mere memorization but through personal reasoning.

La final, se simțea mai puternic și mai încrezător în propriile abilități.

In the end, he felt stronger and more confident in his abilities.

Descoperise valoarea colaborării și a gândirii independente.

He discovered the value of collaboration and independent thinking.

Și, în inima sa, știa că, indiferent de rezultat, călătoria sa l-a transformat.

And in his heart, he knew that regardless of the result, his journey had transformed him.

Sus, suspendat între nori și soare, își dădu seama că adevărata putere era în el însuși.

High above, suspended between clouds and the sun, he realized that true power was within himself.